Localitati Alba
Alba
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Alba

Informaţii generale

Aşezare
n partea central-vestică a Romniei.

Vecini
La nord: Judeţul Cluj, la nord-vest: Judeţele Bihor şi Arad, la sud-vest: Judeţul Hunedoara, la sud: Judeţul Vlcea, la est: Judeţul Sibiu, la nord-est: Judeţul Mureş.

Suprafaţă
6.242 km2 (respectiv 2,6% din teritoriul ţării).

Populaţie
416.000 locuitori.

Oraşe
Alba Iulia, reşedinţă de judeţ, cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, n vestul Munţilor Apuseni, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul. Alte oraşe: Abrud, Aiud, Blaj, Cmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Sebeş, Teiuş, Zlatna.

Relieful
Este structurat pe 3 mari unităţi naturale: Munţii Apuseni n nord-vest, grupa Parngului, din Meridionali (n sud o parte din Munţii Şureanu, la vest de Valea Sebeşului şi o fşie ngustă din Munţii Cndrelului, la est de Sebeş) şi Podişul Trnavelor n est (Podişul Trnavelor propriu-zis şi Podişul Secaşelor); culoarul Mureşului separă zona naltă a Munţilor Apuseni de zona colinară a Podişului Trnavelor, cu nalţimi de 400 - 500 m.

Clima
Are un caracter continental şi variază n funcţie de unităţile de relief, ncadrndu-se n două sectoare mari: n zonele montane se nregistrează o climă rece şi mai umedă, iar n zona de dealuri, mai caldă şi ceva mai uscată. Temperatura medie n ianuarie este de -2 - -10C iar n iulie de 10 - 200C.

Cursurile de apă
Sunt uniform repartizate, aparţin bazinului Mureşului, de la nord-est la sud-vest şi afluenţilor săi (Sebeş, Trnave, Arieş, Ampoi, Cugir).

Atracţii turistice

Munţi
Muntele Găina (de 1.484 m), parţial pe teritoriul judeţului Alba (la 8 km sud-vest de Avram Iancu), pe platoul său avnd loc marea sărbătoare folclorică Trgul de fete, n fiecare an la 20 iulie. Munţii Bihor (cu vf. Curcubăta, de 1.849 m), cel mai nalt din Munţii Apuseni, (la 4 - 5 ore de Arieşeni). Alţi munţi: Muntele Mare, Munţii Trascăului, Munţii Şureanu (cu vf. lui Pătru de 2.130 m).

Peşteri
Complexul carstic Scărişoara din Munţii Bihorului, (la 2 - 3 ore de Grda de Sus), cea mai mare peşteră cu gheaţă din Romnia şi printre puţinele din lume şi unicat n sud-vestul Europei situată la această altitudine. Gheţarul are 18 - 20 m grosime şi un volum de circa 75.000 m3, netopindu-se niciodată, deşi are aproximativ 3.000 de ani). Huda lui Papara, la 2 ore de Sălciua, una din cele mai interesante peşteri din Munţii Apuseni- Trascăului ce se desfăşoară de-a lungul a 2.000 m pe lngă un pru subteran, cu lacuri şi cascade, săli spaţioase şi sectoare nguste de mare spectaculozitate. Alte peşteri: Gheţarul de la Vrtop, lngă Arieşeni, la 1.300 m altitudine, Gheţarul de la Zgurăşti, Pojarul Poliţei.

Chei şi defilee
Cheile din Bazinul Văii Rmeţului, lngă comuna Rmeţ, cu abrupturi şi suprafeţe nclinate, populate cu guri de peşteri (47), cu nişe, arcade, turnuri, cornişe sau poliţe structurale, unde se ntlnesc floarea de colţ şi garofiţa albă, plante declarate monumente ale naturii. Defileul Arieşului, cu abrupturi, creste, peşteri, unul dintre cele mai pitoreşti, mai cunoscute şi mai populare defilee din ţară. Cheile din bazinul văii Galdei (Cheile ntregalde) ce adăpostesc floarea de colţ la cea mai scăzută altitudine din ţară - 590 m. Alte chei şi defile: Cheile Ampoiţei, n Munţii Trascăului.

Lacuri
Iezerul Ighielului, la 22 km de Ighiu, cel mai ntins lac carstic din Romnia de pe cursul superior al rului cu acelaşi nume, n sudul Munţilor Trascău (la 924 m altitudine). Iezerul Şureanu, rezervaţie ştiinţifică complexă (la 1.790 m altitudine), n nordul Munţilor Şureanu. Alte lacuri: Oaşa (de 460 ha, la 33 km de Şugag), Tău, Nedeiu - lacuri de acumulare, Lacurile de la Ocna Mureş pe masive de sare.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Dealul cu Melci, rezervaţie paleontologică (la 15 km vest de Cmpeni şi la 10 km nord de Vidra) pe Valea Arieşului, adăposteşte resturile a mii de melci rămaşi din mările calde cretacice. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din Romnia. Pietrele Detunatei (la 20 km de Abrud şi la 1 ora distanţă de Bucium), rezervaţie geologică formată din două vrfuri de bazalt vulcanic: Detunata Goală şi Detunata Flocoasă (la 1.200 m altitudine). Rpa Roşie (la 3 km de Sebeş), rezervaţie geologică de 10 ha, care cuprinde forme sculpturale (coloane, turnuri, piramide) pe malul drept al Secaşului, modelate de apă ce a lucrat cu ncăpăţnare 60 milioane de ani. Cetăţile Romane de la Roşia Montană (la cţiva km de gara Cmpeni), rezervaţie geologică şi arheologică unde se află vestigiile exploatărilor aurifere din timpul dacilor şi romanilor. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Negrileasa, rezervaţie floristică cu 5 ha de narcise, Şesul Craiului de la Scăriţa - Belioara, rezervaţie botanică.

Arbori ocrotiţi
Fagul mpăratului de lngă Muncelu, un copac bătrn de mari dimensiuni ale cărui frunze nu cad niciodată. Alţi arbori ocrotiţi: Stejarul lui Avram Iancu, copac ce are peste 500 ani, Teiul lui Eminescu de la Blaj.

Staţiuni turistice
Arieşeni, n munţii Bihor, la 1.000 - 1.100 m altitudine, la izvoarele Arieşului Mare (pe DN 75), o staţiune climaterică propice practicării sporturilor de iarnă. Ocna Mureş, staţiune balneoclimaterică (la 258 m altitudine), pe stnga Mureşului, dispune de lacuri saline şi un climat continental-moderat; temperatura medie anuală fiind de 90C (n iulie peste 200C, n ianuarie sub -40C). Dintre instalaţiile de tratament de aici amintim: solariu cu amenajări pentru aeroterapie şi helioterapie, instalaţii pentru electroterapie, instalaţ ii pentru băi calde, instalaţii cu apă minerală sărată concentrată. Căile de acces sunt: feroviare - gara Războieni pe linia Bucuresti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea, apoi cu mijloacele auto pnă n staţiune, rutiere: DN 1, E 15 A de la Alba Iulia sau Cluj- Napoca, cu abatere din localitatea Unirea pe DJ 29.

Vestigii istorice
Cetatea Alba Iulia, prima cetate medievală (sec. IX - X), construită de voievodul Gyla. Cetatea Alba Caroli este cea mai mare şi ultima fortificaţie de acest fel din Transilvania, construită ntre 1716 - 1738. Ruinele Cetăţii Dacice de la Căplna (sec. II .Hr. - 106 d.Hr.), pe Dealul Cetate (la 610 m altitudine), inclusă de Burebista n sistemul de apărare al Sarmisegetusei Regia. Ruinele Cetăţii Dacice de la Craiva (sec. II .Hr. - I d.Hr.), centrul tribului dac al apulilor, (anticul Apoulon), despre care a scris Ptolemeu n Geografia sa. Palatul Voievodal Alba Iulia (sec. XIII - XVIII), clădire impresionantă, datnd de aproape 5 secole, refăcută de Isabela şi Ioan Sigismund, (la mijlocul sec. XVI), fostă reşedinţă a lui Mihai Viteazul (1599 - 1600). Castelul Martinuzzi de la Vinţu de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop de Oradea şi guvernator al Transilvaniei. Are o rezonanţă sumbră, pentru că aici a fost asasinat guvernatorul din ordinul generalului Castaldo (1551) şi a stat nchis, iar apoi ucis, domnul Moldovei, Aron Tiranul (1595 - 1597). Alte vestigii istorice: Vestigiile aşezării romane de la Brucla din Aiud (sec. II - III d.Hr.), astăzi doar ruine, Cetatea Aiud (sec. XIII - XV), face parte dintre cele mai vechi fortificaţii urbane din Transilvania, Cetatea de Baltă (sec. I .Hr. - I d.Hr.), astăzi doar ruine, Cetatea Tăuţi (1276), Cetatea Uioara de la Teleky (sec. XIII), astăzi doar ruine, Aşezarea romană Ampelum de la Zlatna, Ocnele de sare romane din Ocna Mureş, Castelul Bethlen din Blaj (sec. XV), care n prezent găzduieşte Muzeul orăşenesc, Castelul Bethlen din Cetatea de Baltă (1570 - 1580), Castelul Teleky din Ocna Mureş (1742), Castelul Bethlen din Snmiclăuş (1668 - 1683), construit n stil renascentist trziu.

Edificii religioase
Catedrala Romano Catolică din Alba Iulia (1246 - 1300), cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania, de aceeaşi vrstă cu celebra Notre Dame, avnd un stil romanic trziu. Iancu de Hunedoara a restaurat-o şi a făcut din ea necropola familiei sale. Biserica Evanghelică din Sebeş (sec. XIII - XIV), o simbioză a stilului romanic şi gotic, reprezintă (prin vechimea şi frumuseţea sa), un valoros monument. Partea veche există din timpul invaziei tătare din 1241. Catedrala ortodoxă a rentregirii din Alba Iulia (1921 - 1922), o mpletire de stiluri vechi romneşti. Biserica Sfntu Gheorghe din Lupşa (1421), ctitorie a cneazului Vladislav. Biserica romanică de la Sntimbru (sec. XIII), refăcută de Iancu de Hunedoara n amintirea bătăliei de aici. Alte edificii religioase: Biserica Romano Catolică din Abrud (1270), Biserica reformată din Aiud (sec. XV), Catedrala greco catolică de la Blaj (1738 - 1745), Biserica reformată din Cetatea de Baltă (sec. XIII), Biserica reformată din Teiuş (sec. XIII), Biserica romano catolică din Teiuş (1448), Biserica ortodoxă din Zlatna (1424), Mănăstirea minorită din Aiud (1724 - 1736), Mănăstirea Rmeţ de la Rmeţ (1240), la 18 km de Teiuş.

Edificii culturale
Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (1792, iar clădirea din 1784), nfiinţată de episcopul Batthyani şi dispune de peste 55.000 cărţi, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule şi este ntre cele mai valoroase din Romnia. Printre manuscrisele de aici există şi o parte a valorosului Codex aureus (sec. VIII), pe foi de pergament. Muzeul de ştiinţe naturale din Aiud (1794), al doilea de acest fel, ca valoare, din Romnia, n cele 5 săli fiind expuse peste 3000 de insecte, fluturi, păsări. Muzeul Unirii din Alba Iulia, printre cele mai vechi din ţară (1887) ce funcţionează n clădirea Babilon (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte (arheologie, istorie, etnografie), o colecţie numismatică, o colecţie epigrafică şi o bibliotecă bine dotată (peste 55.000 volume). De clădirea Babilon aparţine şi Şcoala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu Romnia (prin hotărrea solemnă a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918). Muzeul memorial Avram Iancu de la Avram Iancu, in locul unde s-a născut, n 1824, Avram Iancu, revolutionarul paşoptist, Craiul munţilor. Casa adăposteste documente şi proclamaţii alcătuite de el, obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revoluţiei de la 1848 - 1849. Casa memorială Horea de la Horea, in locul unde s-a născut n 1730 Vasile Nicola-Ursu, zis Horea. Casa memorială Blaga de la Lancrăm (la 4 km de Sebea), n locul natal şi de veci al filosofului şi scriitorului Lucian Blaga (1895 - 1961).

Monumente şi statui
Monumentul Horea, Cloşca şi Crişan din Alba Iulia, n memoria conducătorilor răscoalei de la 1784 care s-au jertfit pentru instaurarea unor ornduieli mai drepte pentru poporul asuprit. Monumentul de la Mirăslău din Miraslău, dedicat oştenilor lui Mihai Viteazul care şi-au dat viaţa n lupta de aici, la 8 septembrie 1600, fiind nfrnţi de armata generalului Basta. Monumentul de pe Cmpia Libertăţii din Blaj, ridicat n amintirea Revoluţiei din 1848. Monumentul pe locul unde au fost frnţi cu roata Horea şi Cloşca, Dealul Furcilor din Alba Iulia. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia (n faţa Muzeului Unirii). Alte monumente şi statui: Statuia ecvestră a lui Avram Iancu de la Cmpeni, Statuia poetului Lucian Blaga din Lancrăm.

Etnografie
Ţara Moţilor din acest judeţ este un focar de artă şi obiceiuri populare, distingndu-se localităţile: Avram Iancu (tradiţională vatră a tulnicului folosit de femei, unde fiinteaza o vestită echipă de tulnicărese), Bucium (cel mai bogat şi mai interesant port popular romnesc din această parte a ţării), Căplna (obiceiuri legate de existenţa oierilor), Laz (şcoala populară de arte: ţesături, cusături, pictură pe sticlă), Săsciori (ceramică roşie smălţuită şi nesmălţuită), Şugag (şcoala populară de artă: cioplitul lemnului), Vidra (aşezare tipic moţească, cu meşteri tulnicari şi ciubăraşi).
Cauta in Alba
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Lista strazi
lmn
opq
rst
uvw
#ab
cde
fgh
Spitale
Spitalul Orasenesc
Spitalul Neuropsihiatrie
Spitalul Orasenesc
Spitalul Orasenesc
Spitalul Orasenesc
Terra Aster S.R.L.
Ambulatoriul Neuropsihiatrie
Invatamant
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Primarie
PRIMARIA CAMPENI
Primaria Cugir
Primaria Ocna Mures
Primaria Sebes
Primaria Teius
Farmacii
Partis Apoteca S.R.L
Polifarm S.R.L
Remedia Nr. 36
Romanita
Royal Farm S.R.L.
Salviarom
Sanatate

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
n partea central-vestică a Romniei.

Vecini
La nord: Judeţul Cluj, la nord-vest: Judeţele Bihor şi Arad, la sud-vest: Judeţul Hunedoara, la sud: Judeţul Vlcea, la est: Judeţul Sibiu, la nord-est: Judeţul Mureş.

Suprafaţă
6.242 km2 (respectiv 2,6% din teritoriul ţării).

Populaţie
416.000 locuitori.

Oraşe
Alba Iulia, reşedinţă de judeţ, cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, n vestul Munţilor Apuseni, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul. Alte oraşe: Abrud, Aiud, Blaj, Cmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Sebeş, Teiuş, Zlatna.

Relieful
E.. citeste mai mult