Localitati Alba
Alba
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Alba

Informaţii generale

Aşezare
În partea central-vestică a României.

Vecini
La nord: Judeţul Cluj, la nord-vest: Judeţele Bihor şi Arad, la sud-vest: Judeţul Hunedoara, la sud: Judeţul Vâlcea, la est: Judeţul Sibiu, la nord-est: Judeţul Mureş.

Suprafaţă
6.242 km2 (respectiv 2,6% din teritoriul ţării).

Populaţie
416.000 locuitori.

Oraşe
Alba Iulia, reşedinţă de judeţ, cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul Munţilor Apuseni, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul. Alte oraşe: Abrud, Aiud, Blaj, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Sebeş, Teiuş, Zlatna.

Relieful
Este structurat pe 3 mari unităţi naturale: Munţii Apuseni în nord-vest, grupa Parângului, din Meridionali (în sud o parte din Munţii Şureanu, la vest de Valea Sebeşului şi o fâşie îngustă din Munţii Cândrelului, la est de Sebeş) şi Podişul Târnavelor în est (Podişul Târnavelor propriu-zis şi Podişul Secaşelor); culoarul Mureşului separă zona înaltă a Munţilor Apuseni de zona colinară a Podişului Târnavelor, cu înalţimi de 400 - 500 m.

Clima
Are un caracter continental şi variază în funcţie de unităţile de relief, încadrându-se în două sectoare mari: în zonele montane se înregistrează o climă rece şi mai umedă, iar în zona de dealuri, mai caldă şi ceva mai uscată. Temperatura medie în ianuarie este de -2 - -10C iar în iulie de 10 - 200C.

Cursurile de apă
Sunt uniform repartizate, aparţin bazinului Mureşului, de la nord-est la sud-vest şi afluenţilor săi (Sebeş, Târnave, Arieş, Ampoi, Cugir).

Atracţii turistice

Munţi
Muntele Găina (de 1.484 m), parţial pe teritoriul judeţului Alba (la 8 km sud-vest de Avram Iancu), pe platoul său având loc marea sărbătoare folclorică „Târgul de fete”, în fiecare an la 20 iulie. Munţii Bihor (cu vf. Curcubăta, de 1.849 m), cel mai înalt din Munţii Apuseni, (la 4 - 5 ore de Arieşeni). Alţi munţi: Muntele Mare, Munţii Trascăului, Munţii Şureanu (cu vf. lui Pătru de 2.130 m).

Peşteri
Complexul carstic Scărişoara din Munţii Bihorului, (la 2 - 3 ore de Gârda de Sus), cea mai mare peşteră cu gheaţă din România şi printre puţinele din lume şi unicat în sud-vestul Europei situată la această altitudine. Gheţarul are 18 - 20 m grosime şi un volum de circa 75.000 m3, netopindu-se niciodată, deşi are aproximativ 3.000 de ani). „Huda lui Papara”, la 2 ore de Sălciua, una din cele mai interesante peşteri din Munţii Apuseni- Trascăului ce se desfăşoară de-a lungul a 2.000 m pe lângă un pârâu subteran, cu lacuri şi cascade, săli spaţioase şi sectoare înguste de mare spectaculozitate. Alte peşteri: Gheţarul de la Vârtop, lângă Arieşeni, la 1.300 m altitudine, Gheţarul de la Zgurăşti, Pojarul Poliţei.

Chei şi defilee
Cheile din Bazinul Văii Râmeţului, lângă comuna Râmeţ, cu abrupturi şi suprafeţe înclinate, populate cu guri de peşteri (47), cu nişe, arcade, turnuri, cornişe sau poliţe structurale, unde se întâlnesc floarea de colţ şi garofiţa albă, plante declarate monumente ale naturii. Defileul Arieşului, cu abrupturi, creste, peşteri, unul dintre cele mai pitoreşti, mai cunoscute şi mai populare defilee din ţară. Cheile din bazinul văii Galdei (Cheile Întregalde) ce adăpostesc floarea de colţ la cea mai scăzută altitudine din ţară - 590 m. Alte chei şi defile: Cheile Ampoiţei, în Munţii Trascăului.

Lacuri
Iezerul Ighielului, la 22 km de Ighiu, cel mai întins lac carstic din România de pe cursul superior al râului cu acelaşi nume, în sudul Munţilor Trascău (la 924 m altitudine). Iezerul Şureanu, rezervaţie ştiinţifică complexă (la 1.790 m altitudine), în nordul Munţilor Şureanu. Alte lacuri: Oaşa (de 460 ha, la 33 km de Şugag), Tău, Nedeiu - lacuri de acumulare, Lacurile de la Ocna Mureş pe masive de sare.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Dealul cu Melci, rezervaţie paleontologică (la 15 km vest de Câmpeni şi la 10 km nord de Vidra) pe Valea Arieşului, adăposteşte resturile a mii de melci rămaşi din mările calde cretacice. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din România. Pietrele Detunatei (la 20 km de Abrud şi la 1 ora distanţă de Bucium), rezervaţie geologică formată din două vârfuri de bazalt vulcanic: „Detunata Goală” şi „Detunata Flocoasă” (la 1.200 m altitudine). Râpa Roşie (la 3 km de Sebeş), rezervaţie geologică de 10 ha, care cuprinde forme sculpturale (coloane, turnuri, piramide) pe malul drept al Secaşului, modelate de apă ce a lucrat cu încăpăţânare 60 milioane de ani. Cetăţile Romane de la Roşia Montană (la cîţiva km de gara Câmpeni), rezervaţie geologică şi arheologică unde se află vestigiile exploatărilor aurifere din timpul dacilor şi romanilor. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Negrileasa, rezervaţie floristică cu 5 ha de narcise, Şesul Craiului de la Scăriţa - Belioara, rezervaţie botanică.

Arbori ocrotiţi
Fagul Împăratului de lângă Muncelu, un copac bătrân de mari dimensiuni ale cărui frunze nu cad niciodată. Alţi arbori ocrotiţi: Stejarul lui Avram Iancu, copac ce are peste 500 ani, Teiul lui Eminescu de la Blaj.

Staţiuni turistice
Arieşeni, în munţii Bihor, la 1.000 - 1.100 m altitudine, la izvoarele Arieşului Mare (pe DN 75), o staţiune climaterică propice practicării sporturilor de iarnă. Ocna Mureş, staţiune balneoclimaterică (la 258 m altitudine), pe stânga Mureşului, dispune de lacuri saline şi un climat continental-moderat; temperatura medie anuală fiind de 90C (în iulie peste 200C, în ianuarie sub -40C). Dintre instalaţiile de tratament de aici amintim: solariu cu amenajări pentru aeroterapie şi helioterapie, instalaţii pentru electroterapie, instalaţ ii pentru băi calde, instalaţii cu apă minerală sărată concentrată. Căile de acces sunt: feroviare - gara Războieni pe linia Bucuresti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea, apoi cu mijloacele auto până în staţiune, rutiere: DN 1, E 15 A de la Alba Iulia sau Cluj- Napoca, cu abatere din localitatea Unirea pe DJ 29.

Vestigii istorice
Cetatea Alba Iulia, prima cetate medievală (sec. IX - X), construită de voievodul Gyla. Cetatea Alba Caroli este cea mai mare şi ultima fortificaţie de acest fel din Transilvania, construită între 1716 - 1738. Ruinele Cetăţii Dacice de la Căpâlna (sec. II î.Hr. - 106 d.Hr.), pe Dealul Cetate (la 610 m altitudine), inclusă de Burebista în sistemul de apărare al Sarmisegetusei Regia. Ruinele Cetăţii Dacice de la Craiva (sec. II î.Hr. - I d.Hr.), centrul tribului dac al apulilor, (anticul Apoulon), despre care a scris Ptolemeu în „Geografia” sa. Palatul Voievodal Alba Iulia (sec. XIII - XVIII), clădire impresionantă, datând de aproape 5 secole, refăcută de Isabela şi Ioan Sigismund, (la mijlocul sec. XVI), fostă reşedinţă a lui Mihai Viteazul (1599 - 1600). Castelul Martinuzzi de la Vinţu de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop de Oradea şi guvernator al Transilvaniei. Are o rezonanţă sumbră, pentru că aici a fost asasinat guvernatorul din ordinul generalului Castaldo (1551) şi a stat închis, iar apoi ucis, domnul Moldovei, Aron Tiranul (1595 - 1597). Alte vestigii istorice: Vestigiile aşezării romane de la Brucla din Aiud (sec. II - III d.Hr.), astăzi doar ruine, Cetatea Aiud (sec. XIII - XV), face parte dintre cele mai vechi fortificaţii urbane din Transilvania, Cetatea de Baltă (sec. I î.Hr. - I d.Hr.), astăzi doar ruine, Cetatea Tăuţi (1276), Cetatea Uioara de la Teleky (sec. XIII), astăzi doar ruine, Aşezarea romană Ampelum de la Zlatna, Ocnele de sare romane din Ocna Mureş, Castelul Bethlen din Blaj (sec. XV), care în prezent găzduieşte Muzeul orăşenesc, Castelul „Bethlen” din Cetatea de Baltă (1570 - 1580), Castelul Teleky din Ocna Mureş (1742), Castelul Bethlen din Sânmiclăuş (1668 - 1683), construit în stil renascentist târziu.

Edificii religioase
Catedrala Romano Catolică din Alba Iulia (1246 - 1300), cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania, de aceeaşi vârstă cu celebra Notre Dame, având un stil romanic târziu. Iancu de Hunedoara a restaurat-o şi a făcut din ea necropola familiei sale. Biserica Evanghelică din Sebeş (sec. XIII - XIV), o simbioză a stilului romanic şi gotic, reprezintă (prin vechimea şi frumuseţea sa), un valoros monument. Partea veche există din timpul invaziei tătare din 1241. Catedrala ortodoxă a reîntregirii din Alba Iulia (1921 - 1922), o împletire de stiluri vechi româneşti. Biserica „Sfântu Gheorghe” din Lupşa (1421), ctitorie a cneazului Vladislav. Biserica romanică de la Sântimbru (sec. XIII), refăcută de Iancu de Hunedoara în amintirea bătăliei de aici. Alte edificii religioase: Biserica Romano Catolică din Abrud (1270), Biserica reformată din Aiud (sec. XV), Catedrala greco catolică de la Blaj (1738 - 1745), Biserica reformată din Cetatea de Baltă (sec. XIII), Biserica reformată din Teiuş (sec. XIII), Biserica romano catolică din Teiuş (1448), Biserica ortodoxă din Zlatna (1424), Mănăstirea minorită din Aiud (1724 - 1736), Mănăstirea Râmeţ de la Râmeţ (1240), la 18 km de Teiuş.

Edificii culturale
Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (1792, iar clădirea din 1784), înfiinţată de episcopul Batthyani şi dispune de peste 55.000 cărţi, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule şi este între cele mai valoroase din România. Printre manuscrisele de aici există şi o parte a valorosului „Codex aureus” (sec. VIII), pe foi de pergament. Muzeul de ştiinţe naturale din Aiud (1794), al doilea de acest fel, ca valoare, din România, în cele 5 săli fiind expuse peste 3000 de insecte, fluturi, păsări. Muzeul Unirii din Alba Iulia, printre cele mai vechi din ţară (1887) ce funcţionează în clădirea „Babilon” (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte (arheologie, istorie, etnografie), o colecţie numismatică, o colecţie epigrafică şi o bibliotecă bine dotată (peste 55.000 volume). De clădirea „Babilon” aparţine şi Şcoala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu România (prin hotărârea solemnă a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918). Muzeul memorial „Avram Iancu” de la Avram Iancu, in locul unde s-a născut, în 1824, Avram Iancu, revolutionarul paşoptist, „Craiul munţilor”. Casa adăposteste documente şi proclamaţii alcătuite de el, obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revoluţiei de la 1848 - 1849. Casa memorială „Horea” de la Horea, in locul unde s-a născut în 1730 Vasile Nicola-Ursu, zis Horea. Casa memorială „Blaga” de la Lancrăm (la 4 km de Sebea), în locul natal şi de veci al filosofului şi scriitorului Lucian Blaga (1895 - 1961).

Monumente şi statui
Monumentul Horea, Cloşca şi Crişan din Alba Iulia, în memoria conducătorilor răscoalei de la 1784 care s-au jertfit pentru instaurarea unor orânduieli mai drepte pentru poporul asuprit. Monumentul de la Mirăslău din Miraslău, dedicat oştenilor lui Mihai Viteazul care şi-au dat viaţa în lupta de aici, la 8 septembrie 1600, fiind înfrânţi de armata generalului Basta. Monumentul de pe Câmpia Libertăţii din Blaj, ridicat în amintirea Revoluţiei din 1848. Monumentul pe locul unde au fost frânţi cu roata Horea şi Cloşca, „Dealul Furcilor” din Alba Iulia. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia (în faţa Muzeului Unirii). Alte monumente şi statui: Statuia ecvestră a lui Avram Iancu de la Câmpeni, Statuia poetului Lucian Blaga din Lancrăm.

Etnografie
„Ţara Moţilor” din acest judeţ este un focar de artă şi obiceiuri populare, distingându-se localităţile: Avram Iancu (tradiţională vatră a tulnicului folosit de femei, unde fiinteaza o vestită echipă de tulnicărese), Bucium (cel mai bogat şi mai interesant port popular românesc din această parte a ţării), Căpâlna (obiceiuri legate de existenţa oierilor), Laz (şcoala populară de arte: ţesături, cusături, pictură pe sticlă), Săsciori (ceramică roşie smălţuită şi nesmălţuită), Şugag (şcoala populară de artă: cioplitul lemnului), Vidra (aşezare tipic moţească, cu meşteri tulnicari şi ciubăraşi).
Cauta in Alba
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Primarie
PRIMARIA CAMPENI
Primaria Cugir
Primaria Ocna Mures
Primaria Sebes
Primaria Teius
PRIMARIA ABRUD.
Invatamant
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Scoala Generala Clasele I - VIII
Lista strazi
opq
rst
uvw
#ab
cde
fgh
ijk
Biblioteci
BIBLIOTECA ORASENEASCA ABRUD
Biblioteca Municipala Scoala Ardeleana - Blaj
Biblioteca Oraseneasca Campeni
Biblioteca Oraseneasca Ocna Mures
Biblioteca Oraseneasca Lucian Blaga - Sebes
Biblioteca Oraseneasca Teius
Biblioteca Oraseneasca Sava Albescu - Zlatna
Banci
CEC SEBES
BRD SEBES
BCR TEIUS
CEC TEIUS
BANCA COMERCIALA ROMANA
RAIFFEISEN BANK
BANCA TRANSILVANIA Agentia Aiud

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
În partea central-vestică a României.

Vecini
La nord: Judeţul Cluj, la nord-vest: Judeţele Bihor şi Arad, la sud-vest: Judeţul Hunedoara, la sud: Judeţul Vâlcea, la est: Judeţul Sibiu, la nord-est: Judeţul Mureş.

Suprafaţă
6.242 km2 (respectiv 2,6% din teritoriul ţării).

Populaţie
416.000 locuitori.

Oraşe
Alba Iulia, reşedinţă de judeţ, cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul Munţilor Apuseni, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul. Alte oraşe: Abrud, Aiud, Blaj, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Sebeş, Teiuş, Zlatna.

Relieful
E.. citeste mai mult